Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Acțiunile europene au deschis tranzacțiile de luni puternic în scădere, în timp ce euro a coborât la un nou minim din ultimii 20 de ani, după ce Rusia a agravat criza energetică a continentului prin închiderea unor robinete-cheie de gaz, semnalând o iarnă lungă și rece pentru întreprinderile și gospodăriile din regiune.
Reducerea în continuare a livrărilor de gaze rusești către Europa și eforturile în vederea găsirii de surse alternative continuă să pună presiune pe economiile din Europa Centrală și de Est (ECE), doar România fiind mai puțin afectată, potrivit Fitch Ratings.
UE ar putea avea nevoie de mai mult de trei ani pentru a compensa o pierdere totală a aprovizionării cu gaz natural rusesc, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o întrerupere bruscă a livrărilor din Rusia ar trimite o undă de șoc macroeconomic în toată Europa Centrală și de Est. România, Polonia și Lituania sunt cel mai puțin vulnerabile într-un astfel de scenariu, în timp ce Slovacia, Ungaria și Cehia ar fi cel mai puternic lovite.
Autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.